Nuci

Nuci fragede – desertul copilăriei, reînviat cu presă nouă și ajutoare de nădejde

După căutări demne de o comoară ascunsă, am reușit să-mi cumpăr o presă de nuci. A stat cuminte într-o cutie o vreme bună, de parcă aștepta rețeta perfectă. Și ce să vezi? Am găsit-o – de la Jamila, pe care o urmăresc cu drag.
Am făcut mici modificări, după cum îmi șoptea instinctul de gospodină, și... au ieșit niște nuci de te lingi pe degete! Ba chiar de te oprești cu greu la 5.

Pentru cojile de nuci:

• 250 g unt moale

• 600 g făină

• 4 ouă

• 10 g praf de copt

• 4 linguri de zahăr pudră

• un praf de sare

Pentru cremă:

• 200 g biscuiți simpli

• 200 g nucă măcinată

• 300 ml lapte

• 4 linguri cacao

• 100 g unt

• 100 g zahăr

---

Cum am cucerit forma și am făcut 140 de nuci fără regrete:

1. Am început cu aluatul: am frecat untul cu zahărul pudră până s-a topit de supărarea că am ținut presa închisă atâta timp. Apoi, am adăugat ouăle, unul câte unul, și făina – cu grijă, lingură cu lingură.
   Trebuie să iasă un aluat moale și nelipicios, perfect pentru biluțe jucăușe.

2. Am făcut biluțe mici, uniforme, cât o jumătate de nucă. Am încălzit forma (nu o încingem prea tare, că nu e gril!), am uns-o cu ulei doar la prima tură, și am început coptul.

3. Cojile s-au rumenit frumos, fără să se lipească sau să ceară curățat. Mi-au ieșit 140 de jumătăți – adică 70 de nuci întregi. Deci, da, ai nevoie de ajutoare – noroc că eu i-am avut pe Andrei și Mădălina 💪💛

4. Crema: am mărunțit biscuiții cu entuziasm, am adăugat nuca și cacaoa, Într-un ibric, am încălzit laptele și am topit zahărul și untul. Am turnat lichidul peste ingredientele uscate și am amestecat până s-a format o cremă fină, dar cu textură.

5. Am umplut cojile, am lipit câte două să formez „nucile”, apoi le-am pudrat cu zahăr, ca niște bijuterii dulci.

---

Important de reținut:

🔸 Nucile trebuie lăsate minim 12 ore să se frăgezească.
🔸 După ce le guțti... nu te mai oprești.

---

Sunt delicioase, elegante și pline de nostalgie – perfecte pentru Crăciun, aniversări sau o zi banală în care meriți ceva special.
Și, sincer, nimic nu se compară cu sentimentul de a le face cu mâinile tale (și cu uneltele potrivite, în sfârșit folosite!).

---

Data viitoare pregătesc și rețeta de „bomboane de casă” – tot cu ajutoarele mele de nădejde. Până atunci, poftă dulce tuturor! 🍪🌰

;

BILUȚE DIN COZONAC

.

Cozonac reîncarnat: biluțe dulci din resturi de sărbătoare

Au trecut Paștele... și cum e tradiția la noi, am gătit cât pentru o nuntă. Tot felul de bunătăți au împânzit masa — fripturi, ouă, salate, pască, cozonac...
Ei bine, cozonacul a rămas. Întreg. Uituc, săracu’, n-a apucat să fie devorat.

Trecuseră câteva zile peste el și se cam învechise. Dar cum în bucătăria mea nimic nu se aruncă, l-am transformat în ceva... neașteptat de bun!

---

Ingrediente (așa, orientativ):

• cozonac învechit (sau pufos, dacă aveți chef să sacrificați unul)

• dulceață de căpșuni

• dulceață de caise

• nucă de cocos

---

Cum am salvat onoarea cozonacului:

1. Am fărâmițat cozonacul într-un castron mare, cât mai mărunt posibil — terapie antistres garantată.

2. Jumătate din fărâmituri le-am amestecat cu dulceață de căpșuni – eu am avut una mai fluida, deci s-a legat perfect. Cealaltă jumătate a primit dulceață de caise.

3. Am format biluțe rotunde, frumoase și lipicioase, pe care le-am dat prin nucă de cocos, să capete o haină festivă.

---

Rezultatul?

Două feluri de bomboane de casă, cu gusturi diferite, dar la fel de savuroase:
🍓 unele cu aromă de căpșuni
🍑 altele cu caise parfumate

Se fac repede, nu necesită coacere și sunt perfecte lângă o cafea, la o vizită-surpriză sau când te lovește pofta de dulce, dar nu vrei să aprinzi cuptorul.

---

Data viitoare mă gândesc să le învelesc în ciocolată topită.
Cine zice că reciclarea nu poate fi dulce?

---

Tort dobos

Tort de sărbătoare pentru mama – cu foi fine și cremă de ciocolată

L-am făcut de ziua mamei mele. Mi-am dorit ceva nou, bun și deosebit. N-a fost ușor, dar a meritat fiecare emoție!

---

Pentru foi:

• 10 ouă

• 10 linguri de zahăr

• 10 linguri de făină

• 1 praf de sare

• 1 lingură de ulei

---

Pentru cremă:

• 6 ouă

• 12 linguri de zahăr

• 200 g ciocolată

• 200 g unt

---

Cum am făcut foile:

1. Am bătut albușurile spumă tare, apoi am adăugat zahărul, gălbenușurile, uleiul și făina cernută, treptat.

2. Am copt 6 foi, direct pe hârtie de copt, în tavă. Ca să nu risc să se lase compoziția, am împărțit aluatul în două: am făcut mai întâi 3 foi din 5 ouă, apoi alte 3 foi din celelalte 5 ouă.

Sfat: Dacă ai răbdare, foile ies perfect subțiri și fragede. Nu uita să le răcești bine.

---

Cum am făcut crema:

1. Am pus cele 6 ouă întregi cu zahărul într-un bol, la bain-marie (pe aburi), și am mixat până s-a îngroșat compoziția.

2. Când crema a început să prindă consistență, am adăugat ciocolata ruptă bucăți și am amestecat până s-a topit complet.

3. După răcire, am încorporat untul frecat separat cu puțin zahăr – a ieșit o cremă fină, lucioasă, de vis!

---

Asamblare și decor:

Am pus cremă între fiecare foaie și am păstrat o parte și pentru deasupra. Am ornat simplu, dar de efect: floricele din pastă de zahăr, delicate, ca mama.

---

Tortul a fost surprinzător de reușit, în ciuda emoțiilor legate de foi. Gustul – intens, ciocolătos, echilibrat. A fost cel mai frumos cadou dulce pe care l-aș fi putut face.

Placinte cu varza si cu branza

Plăcinte împăciuitoare – cu varză și cu brânză

Ieri am avut poftă de ceva cu brânză. Fetei mele îi trebuia plăcintă cu varză. Așa că... am făcut plăcinte și cu varză, și cu brânză. Am împăcat și varza, și capra. 😄

---

Pentru aluat:

• 700 g făină

• 50 g drojdie

• 1 pahar de lapte

• 1 pahar de apă

• 1 lingură de zahăr

• 1 gălbenuș de ou

• 50 ml ulei

• 1 praf de sare

---

Cum am făcut aluatul:

Se pune făina într-un lighean și se face o gropiță în mijloc. Acolo turnăm laptele călduț, în care am dizolvat drojdia, zahărul, gălbenușul, uleiul și sarea.

Am frământat un aluat potrivit de moale, apoi l-am lăsat la crescut 30 de minute, cât să-și facă de cap.

---

Umplutura de varză:

Varza se dă pe răzătoarea mare și se freacă cu sare. Se taie o ceapă mărunt și se călește în puțin ulei, apoi se adaugă varza și se lasă pe foc până se înmoaie bine. Se răcește complet înainte de folosire.

---

Umplutura de brânză:

Brânza telemea se dă pe răzătoarea mare. Simplu, fără complicații.

---

Asamblare și coacere:

Se ia câte o bucată de aluat, se întinde cu mâna pe masa unsă cu ulei. Se pune umplutura la mijloc, se strâng marginile ca la pachețel, apoi se mai întinde puțin – să iasă cât de cât rotundă.

Se prăjesc plăcintele în tigaie, pe ambele părți, până devin aurii și rumene, exact cum trebuie.

---

Le-am servit calde, cu poftă, fiecare cu preferința lui.
Poftă bună – și să fie casa voastră plină de miros de plăcinte și voie bună! 🥟💛

---

Urzici

Urzici cu sos alb – gust de primăvară 

 Deși primăvara s-a lăsat cam mofturoasă anul ăsta, urzicile n-au avut timp de așteptat. Au ieșit curajoase în locurile unde a bătut mai cu sârg soarele. Așa că, într-o dimineață cu chef de verde și cu mâinile goale (fără mănuși, da, le știu de când eram mică), am plecat să le culeg.

 Le-am ales cu grijă de iarbă și alte nepoftite, apoi le-am pus la opărit în apă cu sare. După câteva clocote bune, le-am scurs și le-am lăsat să se răcorească.

 Ingrediente:

• Urzici proaspete (cât cuprinzi cu două mâini bune)

• Apă cu sare (pentru opărit)

• 2 linguri de făină

• Ulei (pentru prăjit făina)

• Lapte (după cât e nevoie pentru consistență)

• Sare – după gust

• 3 linguri de smântână

• 1 cub mic de unt

• 2–3 căței de usturoi pisați (sau după cum îți place)

• Opțional, pentru servit: carne prăjită, ouă ochiuri, costiță crocantă

Mod de preparare:

Într-o cratiță punem puțin ulei și adăugăm cele două linguri de făină. Nu trebuie să facem rântaș clasic – doar o prăjim ușor, până prinde o tentă aurie. Stingem cu lapte și amestecăm până se îngroașă ca un sos alb, dar nu prea gros.

Tocăm urzicile opărite și le adăugăm în sos. Dacă pare prea dens, mai punem puțin lapte, până capătă o textură care „curge frumos din lingură”, cum zicea bunica. Potrivim de sare, punem smântâna, usturoiul și un cub mic de unt, pentru rotunjime și gust.

Se servesc calde, alături de ce-ți poftește inima sau frigiderul: carne prăjită, un ou ochi cu gălbenuș moale, costiță crocantă sau, de ce nu, o felie de pâine de casă și un gând bun.

Cornulete 2

 Rețeta asta am primit-o de la cumnata mea, Ady. Și de fiecare dată când o fac, casa miroase ca în copilărie, iar cornulețele dispar cât ai zice „zahăr pudră”.

Avem nevoie de:

• 4 linguri de untură de porc

• 4 căni de făină

• 2 gălbenușuri

• 1 praf de copt

• 4 linguri de smântână

• un pic de drojdie (cam cât o nucă)

• 2 linguri de zahăr

• 100 ml lapte

 Cum se face:

Se amestecă făina cu untura, până când capătă textura unui nisip umed – se frământă cu răbdare, ca să se împrietenească bine.

Separat, se pune drojdia în laptele călduț, cât să se activeze. Apoi se adaugă gălbenușurile, zahărul, praful de copt și smântâna. Se toarnă peste făină și se frământă până iese un aluat moale, dar nelipicios.

Se iau bucăți din aluat, se întind în cercuri subțiri, apoi fiecare cerc se taie în patru. La baza fiecărui triunghi se pune puțină dulceață (mai groasă, ca să nu curgă), și se rulează ușor, ca să formeze cornulețe.

Se așază în tavă, pe hârtie de copt, și se dau la cuptorul încins, până se rumenesc ușor – nu trebuie să prindă prea multă culoare.

După ce s-au răcit un pic, se pudrează generos cu zahăr pudră.

---

Sunt fragede, aromate și perfecte lângă un ceai sau o cafea cu prietenele.

Mulțumesc, Ady, pentru rețeta care aduce zâmbete în fiecare tavă. 💛