Nuci fragede – desertul copilăriei, reînviat cu presă nouă și ajutoare de nădejde
După căutări demne de o comoară ascunsă, am reușit să-mi cumpăr o presă de nuci. A stat cuminte într-o cutie o vreme bună, de parcă aștepta rețeta perfectă. Și ce să vezi? Am găsit-o – de la Jamila, pe care o urmăresc cu drag.
Am făcut mici modificări, după cum îmi șoptea instinctul de gospodină, și... au ieșit niște nuci de te lingi pe degete! Ba chiar de te oprești cu greu la 5.
Pentru cojile de nuci:
-
250 g unt moale
-
600 g făină
-
4 ouă
-
10 g praf de copt
-
4 linguri de zahăr pudră
-
un praf de sare
Pentru cremă:
-
200 g biscuiți simpli
-
200 g nucă măcinată
-
300 ml lapte
-
4 linguri cacao
-
100 g unt
-
100 g zahăr
Cum am cucerit forma și am făcut 140 de nuci fără regrete:
-
Am început cu aluatul: am frecat untul cu zahărul pudră până s-a topit de supărarea că am ținut presa închisă atâta timp. Apoi, am adăugat ouăle, unul câte unul, și făina – cu grijă, lingură cu lingură.
Trebuie să iasă un aluat moale și nelipicios, perfect pentru biluțe jucăușe. -
Am făcut biluțe mici, uniforme, cât o jumătate de nucă. Am încălzit forma (nu o încingem prea tare, că nu e gril!), am uns-o cu ulei doar la prima tură, și am început coptul.
-
Cojile s-au rumenit frumos, fără să se lipească sau să ceară curățat. Mi-au ieșit 140 de jumătăți – adică 70 de nuci întregi. Deci, da, ai nevoie de ajutoare – noroc că eu i-am avut pe Andrei și Mădălina 💪💛
-
Crema: am mărunțit biscuiții cu entuziasm, am adăugat nuca și cacaoa, Într-un ibric, am încălzit laptele și am topit zahărul și untul. Am turnat lichidul peste ingredientele uscate și am amestecat până s-a format o cremă fină, dar cu textură.
-
Am umplut cojile, am lipit câte două să formez „nucile”, apoi le-am pudrat cu zahăr, ca niște bijuterii dulci.
Important de reținut:
🔸 Nucile trebuie lăsate minim 12 ore să se frăgezească.
🔸 După ce le guțti... nu te mai oprești.
Sunt delicioase, elegante și pline de nostalgie – perfecte pentru Crăciun, aniversări sau o zi banală în care meriți ceva special.
Și, sincer, nimic nu se compară cu sentimentul de a le face cu mâinile tale (și cu uneltele potrivite, în sfârșit folosite!).
Data viitoare pregătesc și rețeta de „bomboane de casă” – tot cu ajutoarele mele de nădejde. Până atunci, poftă dulce tuturor! 🍪🌰
;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu