Tort cu masinuta

Acest tort a fost realizat pt. un baietel de doi anisori.A avut blat simplu insiropat cu sirop de zahar,crema de ciocolata cu lapte si visine,ornat cu frisca ,masinuta este desenata cu coloranti alimentari ,pe pasta de zahar.

ZACUSCĂ

Zacuscă de casă – gustul care face toamna să merite tot efortul 😄

A venit din nou toamna, iar odată cu ea începe ritualul clasic: cămara trebuie umplută „serios”, ca să trecem iarna fără emoții.

Compoturi, dulcețuri, siropuri, murături, bulion… toate își fac locul lor. Dar sincer, în toată această echipă de conservă, zacusca e vedeta principală. Fără discuție 😄

---

Ingrediente:

• 5 kg vinete
• 3 kg gogoșari sau ardei (eu prefer ardeii copți, pentru aromă)
• 1,5 kg ceapă
• 1 litru ulei
• 1 litru bulion
• sare, piper boabe
• câteva frunze de dafin

---

Pregătirea (partea „serioasă” a poveștii):

Am început cu vinetele — coapte bine, până capătă gustul acela inconfundabil de „toamnă serioasă”. Le-am curățat de coajă și le-am lăsat la scurs (pentru că nimeni nu vrea zacuscă apoasă, să fim serioși 😄).

Gogoșarii i-am curățat de semințe, iar ceapa… ei bine, ceapa a avut momentul ei de „lacrimi obligatorii”. Am opărit-o ușor în apă fierbinte, ca să fie mai blândă ulterior cu noi.

După ce toate au fost pregătite, fiecare ingredient a trecut prin mașina de tocat — practic, o mică „demolare controlată” în bucătărie 😄

---

Gătirea:

Am început cu ceapa, că ea vrea să-și facă intrarea prima. Am călit-o în ulei până a devenit ușor aurie.

Separat am călit gogoșarii.

Apoi am făcut ceea ce în bucătărie se numește „unificarea forțelor”: ceapa + gogoșarii împreună în aceeași oală, la foc mic, până scade bine apa.

După ce s-au „liniștit” lucrurile, am adăugat vinetele, bulionul și restul de ulei.

Am pus sare, piper boabe și frunze de dafin — practic, am oficializat gustul de zacuscă 😄

---

Momentul adevărului:

Se fierbe încet, cu răbdare… și cu amestecat des. Foarte des. Atât de des încât începi să ai o relație personală cu lingura de lemn 😄

Când uleiul începe să iasă ușor la suprafață, atunci știi că e gata. Nu mai e loc de dubii.

---

Punerea în borcane:

Am pus zacusca fierbinte în borcane, le-am capsat și le-am sterilizat prin fierbere aproximativ 30 de minute.

Apoi le-am lăsat la răcit „în pături”, ca la carte, într-un proces aproape ceremonial 😄

După aceea, direct în cămară, unde vor aștepta liniștite momentul în care cineva spune: „hai să deschidem un borcan, doar să gustăm”.

---

Concluzie:

Zacusca de casă nu e doar o conservă. E strategie de supraviețuire pentru iarnă 😄

Fără conservanți, fără artificii, doar muncă, răbdare și miros de toamnă în toată bucătăria.

Și adevărul e unul simplu: oricât ai face… tot pare că nu ajunge niciodată suficient 😄

SOS CU ARIPIOARE

Aripioare în sos de roșii cu ceapă – genul de mâncare care „dispare cât clipești” 😄

Am făcut astăzi ceva simplu, dar cu efect garantat la masă. Aripioare fragede, un sos de roșii ușor dulceag și ceapă călită cât trebuie — adică exact combinația care te face să mai iei „încă puțin”… de vreo 3 ori 😄

---

Cum am făcut:

Am început cu aripioarele, partea clasică: le-am curățat, le-am porționat și le-am pus la prăjit în puțin ulei.

Le-am lăsat să se rumenească frumos pe toate părțile — acel moment în care începe să miroasă a „mâncare serioasă” și toată lumea apare brusc în bucătărie 😄

---

Apoi am adăugat ceapa tăiată solzișori. Am lăsat-o să se călească ușor, lângă aripi, fără să o rumenesc prea tare — doar cât să devină prietenoasă cu restul ingredientelor.

---

Sosul:

Am dizolvat 4 linguri de pastă de roșii făcută în casă cu puțină apă și am turnat totul peste aripi și ceapă.

Am lăsat să scadă încet, până s-a format un sos legat, de ăla în care îți vine să înmoi pâine fără să te mai oprești 😄

Am potrivit de sare și piper, iar spre final am adăugat 3 căței de usturoi tăiați feliuțe — suficient cât să dea caracter, dar nu să sperie vecinii 😄

---

Servire:

Noi le-am servit cu piure de cartofi.

Și sincer… combinația asta nu are nevoie de prea multe explicații. Piureul „prinde” sosul, aripioarele dispar, iar farfuria rămâne suspect de curată.

---

Concluzie:

E genul de mâncare simplă, dar foarte sigură — nu are cum să nu iasă bună.

Și partea cea mai periculoasă?
Se termină înainte să apuci să zici „mai pun puțin sos” 😄

Tietei de casa

Pana acum taietei ii facea mama mea ,.dar intr-o zi fiind plecata in vacanta pe la neamuri ,intr-un sat pe tara Hategului,nu am gasit sa cumpar taietei ca sa fac o supita buna de gaina ,de casa,cu taietei,hm ,am oua ,am faina ,am masina pentru intins si taiat taietei ,trebuie sa fac si eu odata si odata ,mi-am zis eu.Am dat telefon la mama ca sa imi spuna cum sa fac,dupa instructiunile ei am pornit la treaba:am batut 3 oua cu o furculita ,nu prea mult ,am inceput sa adaug faina ca sa iasa un aluat nu prea tare si nelipicios .Am taiat in bucati mai mici ,pe care le-am intins cu masina ,fasii lungi si subtiri ,le-am intins pe o fata de masa curata ca sa se usuce,cand s-au zvantat bine ,le-am taiat tot cu masina in taietei lungi si subtiri,am pus iarasi la uscat .Au iesit taietei frumosi auri ,pe care i-am folosit la supa ,dupa ce le-am dat un clocot in apa cu sare,ce au ramas am pus in punga sa ii folosesc la alte preparate.Sunt diferiti de cei din comert ,au gust bun si nu se inmoaie . PS.Trebuie folosita faina de cea mai buna calitate si oua proaspete,daca aluatul se lipeste cand il intindem ,il presaram cu faina.

Tort

Am facut acest tort cu ocazia zilei de nastere a finei meleFlorina ,a fost un tort cu crema de ciocolata si dulceata de visine,deasupra multa ciocolata si trandafiuri albi .